Centrul Vechi al Capitalei, dovada că Bucureștiul este nemuritor (DOCUMENTAR)

Centrul Vechi al Capitalei sau Centrul Istoric, așa cum mai este numit, se află fix în zona centrală a Bucureștiului. Este un loc dedicat magazinelor, barurilor, restaurantelor și cluburilor și are o istorie impresionantă în spate.

Tocmai de aceea, ansamblul Centrul Istoric a fost înscris în Lista Monumentelor Istorice, încă din anul 2010. Aici se găsesc numeroase obiective istorice, cum ar fi Curtea Veche, Hanul lui Manuc, bisericile Stavropoleos și Sfântul Anton, ca și numeroase alte clădiri vechi declarate monumente istorice.

• Protest Greenpeace la Forumul Economic Mondial: ce mesaje au afișat activiștii?
• Europa trebuie să învețe cum să aibă grijă de ea însăși, avertizează Volodimir Zelenski

Mai mult de atât, în apropierea Centrului Vechi, vis-a-vis de strada Lipscani, se află amplasat kilometrul zero al României, locul din care s-a pornit kilometrajul pentru tot restul țării. Kilometrul zero al Bucureștiului este amplasat chiar in apropierea Bisericii Sfantul Gheorghe – Nou.

Centrul Vechi si-a recăpatat farmecul de altădată, după multe lucrări de restructurare și renovare. Sutele de terase deshise până după miezul nopții sunt vizitate in fiecare zi și în fiecare seară de mii de turiști, dornici de distracție și o lecție de istorie.

Însă ce este mai puțin știut este că actualul Centru Vechi al Bucureștiului îşi trage originile din jurul anului 1600, atunci când s-au deschis primele hanuri şi magazine în zona Curţii Domneşti, atestată documentar de la jumătatea secolului XV.

Dezvoltarea ulterioară a zonei s-a datorat concentrării puterii politice şi economice la Bucureşti, când după anul 1660 a devenit capitala unică a Ţării Româneşti.

Bulevardul Ion C. Brătianu traversează centrul istoric de la nord la sud. Astfel, împarte această zonă în două părți aproximativ egale. Pe lângă cele 48 de străzi, printre care se află străzile Lipscani, Șelari, Covaci, Doamnei, Stavropoleos, Franceză, Șepcari, în centrul istoric sunt și trei intrări, trei pasaje și cinci piețe sau piațete.

Perioada de dezvoltare a fost în vremea lui Constantin Brâncoveanu. În acel moment, Palatul Voievodal şi construcţiile înconjurătoare au căpătat aspecte noi. Actuala stradă Franceză este cea mai veche stradă din Bucureşti, iar în anul 1692 a fost pavată cu grinzi de stejar.

Citește continuarea pe Gândul!